Zvona moga grada [Romanian translation]

Au sunat a furtună, au sunat pentru cununii,

au sunat pentru viaţă, au sunat pentru ultimul drum,

ca o muzică veşnică pentru slava şi durerile noastre,

au bătut din vechime - bătrânele clopote ale oraşului meu.

I-au chemat pe Dumnezeu şi pe oameni la corabia care se scufundă,

au sunat, au sunat peste ziduri de piatră şi balcoane.

Ne chemau acasă corăbiile ca pe nişte păsări la cuiburile lor,

băteau ca o inimă de mamă în clopotniţa de sub stele.

Când vechiul port era adormit şi cerul albastru licărea în înalt,

turnurile clopotelor păreau nişte mâini ocrotind corabia albă.

În ţara de piatră nu-i loc de rai, omul are un greu drum de urmat,

dar oricând are nevoie de ele, vechile clopote aici le găseşte mereu.

Refren:

Ele ne spun istoria noastră ca de la tată la fiu.

Într-o seară ca aceasta, ele trimit doar căldură,

ca nişte eterne cântece de leagăn, repetate mereu...

Ascultaţi-le cum bat - bătrânele clopote ale oraşului meu.

În ţara de piatră nu-i loc de rai, omul are un drum greu de urmat,

dar oricând are nevoie de ele, vechile clopote aici le găseşte mereu.

Refren