Tu nu-mi aduci flori,
Tu nu-mi canti cantece de dragoste.
Cu greu imi mai vorbesti
Cand intri pe usa
La sfarsitul zilei
Imi amintesc, de-abia asteptai sa ma iubesti,
Urai sa ma parasesti.
Acum, dupa ce ma iubesti, tarziu in noapte ,
Cand este bine pentru tine iubitule,
Si tu te simti bine,
Ei bine, tu doar te rostogolesti si aprinzi lumina.
Si nu-mi mai aduci flori...
Obisnuiam sa vorbim despre „totdeauna”
Dar „ obisnuiam „ nu mai conteaza
Doar sta intins pe podea
Pana ce il stergem
Iubitule , imi amintesc
Toate lucrurile pe care m-ai invatat
Am invatat cum sa rad,
Si am invatat cum sa plang,
Ei bine, am invatat cum sa iubesc,
Si am invatat cum sa mint.
Deci tu crezi ca as putea invata
Cum sa-ti spun adio ?
Tu nu-mi mai aduci flori...
Ei bine, tu crezi ca as putea invata
Cum sa-ti spun adio...
Tu nu-mi spui ca ai nevoie de mine,
Tu nu-mi canti cantece de dragoste,
Tu nu-mi mai aduci flori...