Hei, tramvai, cu etaj şi tras de cai,
Hei, joben, ce umblai la "Mon jardin",
Hei, bunic, cu monoclu erai şic,
Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.
Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat,
Anii au trecut în zbor şi lumea le-a uitat.
Da, da...
Hei, pletoşi, cu pantaloni strâmţi şi soioşi,
Chitarişti, zgomotoşi şi fantezişti,
Minijup, foarte scurt şi strâns pe trup,
Hei, tu şeik, îndrăcit ca un berbec.
Toate sunt la modă-acum şi tot exagerat,
Timpul trece ca un fum, şi tot va fi uitat.
Da, da...
Hei, tramvai, cu etaj şi tras de cai,
Hei, joben, ce umblai la "Mon jardin",
Hei, bunic, cu monoclu erai şic,
Hei, can-can, cu picioarele-n tavan.
Da, da...