Восточная песня [Vostochnaya pesnya] [Romanian translation]

Fie caldă ploaie,fie ninsoare,

Eu stau în fața casei tale, la intrare...

Aștept ca tu să treci sau poate, nu,

Stau doar ca să te văd, o, ce fericit aș fi!

Stranie și haioasă ne e lumea făcută...

Inima iubește, dar de iubirea ei nu vorbește!

Eu trăiesc, și nu știu, mă iubești ori ba?

E mai bine decât să mărturisești, să aud ”nu” drept răspuns,

Iar eu mă tem să aud ”nu”.

Am ales un cântec, sunt la chitară.

Păcat că nu-l auzi, pentru că-n el

Tristețea n-o ascund, pe tine te-am chemat,

Cel mai tandru și mai frumos, o, și e adevărat!

În tăcerea nopții, eu scriu poezii...

Să repete ele ce scriem cu toții la 19 ani!

În fiecare vers, doar puncte după litera ”I”.

Tu-nțelegi, desigur, ce vreau să spun,

Ce vreau să spun, dar nu am cum.

În tăcerea nopții, eu scriu poezii...

Să repete ele ce scriem cu toții la 19 ani!

În fiecare vers, doar puncte după litera ”I”.

Tu-nțelegi, desigur, ce vreau să spun...

Dar zăpada se topește mereu primăvara,

Poate că îmi vei spune”da”.

Dar zăpada se topește mereu primăvara,

Poate că îmi vei spune”da”.