Obișnuiam să conduc lumea
Mările se ridicau când spuneam cuvântul
Acum, dimineața dorm singur
Obișnuiam să dețin străzile măturate
Obișnuiam să arunc zarurile
Să simt teama în ochii dușmanilor mei
să ascult cum mulțimea cânta
”Acum vechiul rege e mort, Trăiască regele”
Acum un minut aveam cheia
Lângă pereți erau aproape de mine
Și am descoperit că al meu castel stătea
Pe piloni de sare și pe piloni de nisip
Am ascultat clopotele din Ierusalim
Corurile cavaleriei romane cântă
Fiți oglinda mea, sabia si scutul meu
Misionarii mei intr-un ținut străin
Pentru un motiv pe care nu îl pot explica
Odată ce ai fost acolo, nu a fost niciodată
Niciodată un cuvânt onest
Și asta a fost când eu conduceam lumea
Era un vânt urât și sălbatic
Dobora ușile pentru a mă lăsa să intru
Ferestre spulberate și sunetul tobelor
Oamenii nu puteau să creadă ce am devenit
Revoluționarii așteaptă
Capul meu pe o tavă de argint
Doar o marionetă pe o singură frânghie
Oh, cine ar vrea vreodată să fie rege?
Am ascultat clopotele din Ierusalim
Corurile cavaleriei romane cântă
Fiți oglinda mea, sabia si scutul meu
Misionarii mei intr-un ținut străin
Pentru un motiv pe care nu îl pot explica
Știu că Sf. Petru nu îmi va striga numele
Niciodată un cuvânt onest
Dar asta a fost când eu conduceam lumea
Ohh....
Am ascultat clopotele din Ierusalim
Corurile cavaleriei romane cântă
Fiți oglinda mea, sabia si scutul meu
Misionarii mei intr-un ținut străin
Pentru un motiv pe care nu îl pot explica
Știu că Sf. Petru nu îmi va striga numele
Niciodată un cuvânt onest
Dar asta a fost când eu conduceam lumea