Azi-dimineaţă, când m-am trezit,
Trei glasuri de îngeri am auzit:
Erau chiar trei îngeri pe pervaz, lângă geam,
Au intrat hoţeşte în timp ce dormeam...
Primul înger prinse a mă dojeni:
"Cum poţi să dormi într-o astfel de zi?"
"Ba pot foarte bine fiindcă sunt obosit!
O fi azi zi sfântă dar eu ieri am muncit..."
Mi-a zis al doilea, cu obrazul oval:
"Tu, ori încă dormi, ori nu eşti normal...
La un înger, ia seama, nu ţipi fără rost!"
"Văd şi eu că eşti înger, i-am zis, da' văd prost!"
Al treilea, din aripi şi pleoape bătând,
Mi-a zis aşa, printre lacrimi, râzând:
"Păcătos şi ciudat, cu toţii te ştim,
Dacă mai stăm, eşti în stare să ne pui să-ţi gătim!"
Și cât să clipesc, poate cât să respir,
Nici urmă de înger, pe pervaz, pe furnir.
Eram singur, doar eu în camera mea,
Odată cu zorii Isus se năştea...