Vecchio frac [Romanian translation]

Noaptea, în timp ce toată lumea doarme, un singur om se plimbă pe străzi. Este îmbrăcat în frac.

~ ~ ~

A venit miezul nopţii,

zgomote se sting,

se stinge și firma

acelei ultime cafenele.

Străzile sunt pustii,

pustii și tăcute,

o ultimă trăsură

se duce scârțâind.

Râul curge încet

foşnind sub poduri,

luna străluceşte pe cer,

doarme întregul oraş,

merge doar un om în frac.

Are un joben ca pălărie,

două diamante ca butoane,

un baston cu cristal,

gardenia la butonieră

și pe vesta albă un papion,

un papion de mătase albastră.

El se apropie încet

cu mersul elegant,

are un aspect de vis,

melancolic și absent,

nimeni nu știe de unde vine

nici unde se duce.

Cine o fi oare

acel om în frac?

Bonne nuit, bonne nuit,

bonne nuit, noapte bună

spune fiecărui lucru,

felinarelor aprinse,

unui pisoi îndrăgostit

ce hoinărește fără stăpân.

~ ~ ~

Au venit acum zorii zilei,

se sting felinarele,

întregul oraș se trezește

puțin câte puțin.

Luna s-a fermecat

surprinsă și palidă,

decolorându-se încet,

va dispărea de pe cer.

O fereastră cască parcă

peste râul liniștit

şi în lumina albă

se duc plutind

un joben, o floare și un frac.

Plutind ușor

și lăsându-se legănate,

ele coboară încet

sub poduri spre mare,

spre mare se duc.

Cine o fi, cine o fi

acel om în frac?

Adieu, adieu, adieu,

adieu, rămas bun lumii,

amintirilor din trecut,

unui vis visat niciodată,

unei clipe de iubire

ce nu se-ntoarce vreodată.

La la la la...