Chiar şi în cele mai încunecate momente,
Când grijile mă copleşesc
Îmi găsesc liniştea în furtună
Nu am motive de regret
Mă închid în mine, unde îmi caut o ascunzătoare
Cei lipsiţi de credinţă aşteaptă pretutindeni, plini de pretenţii
Ei nu vor înţelege niciodată frumuseţea lucrurilor imperfecte
Cu cât le dezvălui mai multe,
Cu atât ei ştiu mai puţin.
Sunt de neatins,
Sub masca pe care o vedeţi
Am învăţat să trăiesc
Sub masca pe care o vedeţi
În mine există ceva
Ce nu se poate vedea, care transformă fragilul
În indestructibil,
Iar lumea nu îmi poate lua,
Nu-mi poate lua
Ceea ce cred
Nu-mi puteţi lua
Nu-mi puteţi lua
Ceea ce se află sub mască
Fiecare tăietură mică se resimte profund,
Învăluindu-mi viitorul în mister,
Şi aducându-mi înţelepciunea de care am nevoie pentru tot timpul pe care mi-l însuşesc
Cealaltă latură a mea e dată uitării.
Sunt de neatins,
Sub masca pe care o vedeţi
Am învăţat să trăiesc
Sub masca pe care o vedeţi
În mine există ceva
Ce nu se poate vedea, care transformă fragilul
În indestructibil,
Iar lumea nu îmi poate lua,
Nu-mi poate lua
Ceea ce cred
Nu-mi puteţi lua
Nu-mi puteţi lua
Ceea ce se află sub mască
În mine există ceva
Ce nu se poate vedea, care transformă fragilul
În indestructibil,
Iar lumea nu îmi poate lua,
Nu-mi poate lua
În mine există ceva
Ce nu se poate vedea, care transformă fragilul
În indestructibil,
Iar lumea nu îmi poate lua,
Nu-mi poate lua
Ceea ce cred
Nu-mi puteţi lua
Nu-mi puteţi lua
Ceea ce se află sub mască
Sub mască