Una carta al cielo [Romanian translation]

Ducând un biet copil

ținut de mână,

un om s-a prezentat

sergentului la cazarmă.

Lumea este pierdută,

i-a spus înfuriat,

aduc acest băiat

atât de mici și hoț.

Fiți calm și luați un loc,

inutil să-l mai presați.

Ce anume v-a furat?

a spus autoritatea.

A furat un ghem de sfoară

într-una din prăvăliile mele,

de aceea el merită

o pedeapsă fără milă. (bis)

Autoritatea întreabă:

spune, față murdară,

dacă-i adevărat ce zice,

şi oprește-te din plâns.

Copilul îi răspunde:

e adevărat, sergent;

am furat un ghem de sfoară

ca să fac s-ajungă

zmeul meu alb

spre cerul albastru,

acolo unde a plecat

mama mea iubită.

Nu vedeți aici o scrisoare

legată de jucăria mea?

Iertați-mă dacă în ea

eu am vrut să întreb:

De ce mamă iubită?

De ce te-ai dus departe?

Lăsându-mă așa singur

cu bietul meu tătic. (bis)

(se repetă de la: Autoritatea întreabă)