Un sorriso e poi perdonami [Romanian translation]

Erai aici, aici, în faţa mea,

În ochii tăi aveai un pic din ea,

Dar eu ţi-am spus:"Te iubesc aşa cum eşti".

O cursă printre copaci,

O mângâiere, pentru a mă amăgi,

Şi un pumn în inima mea: tu pleci.

O mie de lumini, un bărbat, oraşul,

O mie de greşeli pe care nu le-aş mai face.

Dar într-o zi, uşa mea

Se deschide şi tu mă întrebi:"Ce mai faci?"

Un zâmbet şi apoi:

Iartă-mă!

Te aşteptam, ştii,

Iubirea mea.

Trecutul unde e?

Iartă-mă!

L-am uitat, cu tine,

Iubirea mea, cu tine!

Cât durează timpul iubirii?

Pentru mine, veşnic, o singură oră, pentru tine.

N-ai înţeles nimic tu despre mine...

O femei îndrăgostită, dacă vrei,

E acolo, aşteptând, dar nu e un obiect.

Şi, între timp, uşa mea

Se deschide şi tu mă întrebi:"Ce mai faci?"

Un zâmbet şi apoi:

Iartă-mă!

Te aşteptam, ştii,

Iubirea mea.

Trecutul unde e?

Iartă-mă!

L-am uitat, cu tine,

Iubirea mea, cu tine!

(Un zâmbet şi apoi

Iartă-mă!)

O femeie care aşteaptă, nu e un obiect.

(Te aşteptam, ştii),

Iubirea mea.

(Trecutul unde e?)

Iartă-mă!

(L-am uitat, cu tine),

Iubirea mea, cu tine!