Tu ești primăvara mea [French translation]

Nu-i târziu,

Nu-i târziu să cred,

Nu-i târziu să cred în glasul tău și-n mâna ta,

Și-n privirea ta,

Să cred in ea,

Să visez că-mi aduci lumini,

Însă tu dispari în fum,

Și pașii tăi se pierd pe alt drum,

Te chem acum.

Locul tău, ca un arbore de-argint, mi-a amintit

Că povestea noastră fără de sfârșit

Va-ncununa într-o zi

Iubirea mea și-a ta...

Aaa-aaa-aaa-aaa

(Refren:)

Tu ești primăvara mea,

Cu ochi de stea și mâini de flori.

De vrei, orice nor tu îl alungi

Peste zări cu glas de dor.

Tu ești primăvara mea,

Lumina mea și dulci chemări

Departe spre zări cu glas de dor,

De dor...

Ai plecat,

Și în urma ta

Râul n-are glas, și ochii mei rămân pustii;

Și mă-ntreb mereu

Când ai să vii.

Te ating,

Și-un fragil contur

Se destramă-n vânt, și ești un nor, și iar te pierd,

Ești un gând amăgitor.

Ai plecat și-ai lăsat închisă-n floarea ce-o purtai,

Bucuria întreagă a soarelui de mai,

Și ai ascuns un dor în taina stelelor...

Aaa-aaa-aaa-aaa

(Refren)

Nu-i târziu, nu-i târziu să-ți spun

Că iubirea-n zori, răsărit de flori,

Nu se poate opri, nu se va sfârși;

Oare ai să revii?