Tristețe de toamnǎ lyrics

Privește din fereastra deschisǎ podgoria

Și câmpul de-astǎ varǎ! Ce repede s-au stins.

De-acum s-au ȋntors tristețea și cerul ca leșia

Și peste toate vǎlul mâhnirilor s-a-ntins.

De prin adâncuri, neguri și umbre se adunǎ,

Pǎdurile rǎsuflǎ greoaie lângǎ drum,

Iar gândurile-mpinse sub cerul gol, pe lunǎ,

Ca niște cete triste de leșuri par acum.

Veranda-n care-o varǎ ȋntreagǎ nenorocul

Ne-a nǎpǎdit de-aiurea e prǎfuitǎ azi,

Tristețea nu-și mai face prin ȋncǎpere jocul

Și tremurând aleargǎ cu ochii la pervaz.

Pe vrafuri, lumânarea ȋși micșoreazǎ grosul,

Iar dorul ni se face din zi ȋn zi mai lin.

Parc-am uitat de sute de mii de ani mirosul

Buchetelor umplute cu izmǎ și pelin!

Parc-am uitat de sute de ani cǎ mai trǎim!