Too much to ask [Romanian translation]

Este prima dată când mă simt atât de singură

Aş vrea ca cineva să-mi aline această durere

Este ciudat că am crezut că va merge

Până când ai ales iarba (drogurile) în locul meu, eşti atât de slab

Am crezut ca eşti special până când

Până când nu m-ai sunat deşi ai spus că o vei face

În sfârşit mi-am dat seama că sunteţi toţi la fel

Născoceam un fel de poveste...

De fiecare dată când am încercat să te fac să zâmbeşti

Îţi plângeai mereu singur de milă

De fiecare dată când am încercat să te fac să râzi

Nu ai putut, eşti prea dur

Crezi că eşti incapabil să iubeşti

Îţi cer prea mult?

Am crezut că îţi vei reveni dacă te voi ignora

Am crezut că ai avea bunul simţ să te schimbi

Dar iubitule, cred că nu ai înţeles aluzia

Pentru că eu nu am de gând să te mai privesc vreodată

Nu vezi că te-ai minţit singur?

Nu poţi vedea lumea printr-o oglindă

Nu va fi prea târziu când furtuna va trece

Pentru că sunt încă aici.

Dar de fiecare dată când am încercat să te fac să zâmbeşti

Ai continuat să-ţi plângi mereu de milă

De fiecare dată când am încercat să te fac să râzi

Ai rămas împietrit

Singur în lumea ta

Îţi cer prea mult?

Nu pot să-mi dau seama unde mă aflu

Stând singură aici, fiindu-mi frică

Frică de întuneric

Fără a mai avea pe cine să chem, singură din nou.

I-am cerut prea mult.