Cuvântul nu are gust, nici idee,
Dar doi ochi pătrunzători, ca nişte petale de orhidee,
Dacă nu au suflet...
Te simt, muzica e în surdină,
Dar e o lume ce-mi explodează pe dinăuntru!
Te simt, un lung fior pe şira spinării,
Un foc de armă care loveşte-n plin.
Mă iubeşti sau nu, mă iubeşti sau nu,
Mă iubeşti?
Ce-mi rămâne din tine, din poezia mea,
În timp ce umbra visului păleşte lent,
Dacă nu au suflet?
Te simt, frumoasă statuie scufundată,
În timp ce stăm jos, întinşi, jenaţi!
Te simt Atlantidă, insulă pierdută
Amanţi de-abia creionaţi.
Mă iubeşti sau nu, mă iubeşti sau nu,
Mă iubeşti?
Te simt, miraj depărtat al deşertului,
Nisip ce vrea să mă orbească,
Te simt în aer, o iubire sălbatică,
Aş vrea să te întâlnesc
Mă iubeşti sau nu, mă iubeşti sau nu,
Mă iubeşti sau nu?
Te simt, aş vrea să te întâlnesc...