A fost odată o tavernă
Unde închinam un pahar sau două,
Îi aminteşti cum petreceam orele râzând
Şi ne gândeam la toate lucrurile grozave pe care le făceam.
Refren:
Ce mai zile, prietene,
Credeam că nu se vor sfârşi niciodată,
Cântam şi dansam toată ziua şi pentru totdeauna,
Trăiam viaţa pe care-o alegeam,
Luptam şi nu pierdeam niciodată
Căci eram tineri şi siguri că va fi ca noi.
La la la la la la
La la la la la la
Apoi anii agitaţi au venit trecând în goană pe lângă noi,
Ne-am pierdut visurile pe drum,
Dacă, din întâmplare te-aş vedea în tavernă
Am zâmbi unul altuia şi-am spune:
Ce mai zile, prietene,
Credeam că nu se vor sfârşi niciodată,
Cântam şi dansam toată ziua şi pentru totdeauna,
Trăiam viaţa pe care-o alegeam,
Luptam şi nu pierdeam niciodată,
Oh, ce mai zile!
La la la la la la
La la la la la la
Tocmai ce-am stat în noaptea asta în faţa tavernei,
Nimic nu părea aşa cum era,
În pahar am văzut o reflecţie ciudată,
Oare eram chiar eu acea femeie singuratică?
Ce mai zile, prietene,
Credeam că nu se vor sfârşi niciodată,
Cântam şi dansam toată ziua şi pentru totdeauna,
Trăiam viaţa pe care-o alegeam,
Luptam şi nu pierdeam niciodată,
Oh, ce mai zile!
La la la la la la
La la la la la la
Prin uşă s-a auzit un râset familiar
Ţi-am văzut chipul şi te-am auzit strigându-mi numele
Oh, prietene, suntem mai în vârstă, dar nu mai înţelepţi
Căci în inimile noastre visurile sunt tot aceleaşi…
Ce mai zile, prietene,
Credeam că nu se vor sfârşi niciodată,
Cântam şi dansam toată ziua şi pentru totdeauna,
Trăiam viaţa pe care-o alegeam,
Luptam şi nu pierdeam niciodată,
Oh, ce mai zile!
La la la la la la
La la la la la la