The Path [Romanian translation]

Nu este nici o cale de întoarcere de la eceasta nesfârșită cale a mea

Serpentine și doliu se ridică în fața ochilor mei

Către iad și înapoi mă va conduce încă o dată

Tot ce am cât sunt poticnit afară din grație

Merg prin grădinile luminii moarte

Și străbat toate râurile adânci și întunecate ca noaptea

Căutând un motiv de ce timpul trebuie să treacă pe lângă noi

Cu fiecare pas pe care îl fac, cu atât mai puțin mă cunosc pe mine

Fiecare jurământ pe care îl încalc pe drumul meu către inimă ta

De nenumărate ori m-am rugat pentru iertare

Dar zeii doar mi-au râs în față

Și această cale rămâne

Conducându-mă înspre brațele solitudinii

Văd prin întuneric calea mea înapoi spre casă

Călătoria pare fără sfârșit dar voi avea grijă

Umbrele se vor ridica dar vor cădea

Și noaptea noastră se ineacă în coborâre

Printre toate lacrimile există un zâmbet

De aceea toți îngerii întâmpina cu un cântec invidios

O singură privire în ochii unui străin și știu unde mi-e locul

Și calea merge mai departe ...