Când eram mică
Mi-am văzut tăticul plângând
Şi blestemând în vânt,
Şi-a frânt singur inima
Şi eu am privit
Cum el încerca să şi-o reasambleze.
Şi mama a jurat că
Nu-şi va îngădui să uite vreodată
Şi aceea a fost ziua în care am promis
Că nu voi cânta vreodată despre iubire
Dacă ea nu există.
Dar dragă,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie.
Poate că ştiu, undeva
Adânc în sufletul meu
Că iubirea nu durează niciodată
Şi că trebuie să găsim alte căi
Să ne descurcăm singuri
Sau să nu ne arătăm sentimentele.
Şi am trăit mereu aşa,
Păstrând o distanţă convenabilă
Şi până acum
Mi-am jurat mie însămi că sunt mulţumită
Cu singurătatea
Căci nimic din toate astea n-a meritat niciodată riscul dar
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie.
Am un simţ al realităţii foarte dezvoltat
Dar nu pot
Renunţa la ceea ce am în faţa mea aici
Ştiu că pleci
Dimineaţă, când te trezeşti
Lasă-mi un fel de dovadă să ştiu că nu-i un vis.
Oh
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie.
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie,
Tu eşti singura excepţie.
Şi eu sunt aproape de a crede
O, şi eu sunt aproape de a crede.