Deci, cuvântul este “adio”…
Nu contează cum curg lacrimile:
S-a terminat.
Şi inima mea trăieşte singură:
Nu pot crede că ai nevoie de mine,
Când s-a terminat.
Şi nu-l putem lua acasă,
Focul ce ardea
Când totul în jur se schimba
Şi noi căutam o oportunitate…
Trebuie să dăm puţin din dragostea interioară!
Nu să o iei toată
Şi să mă priveşti cum cad…
Am ajuns să te iubesc,
Te-am făcut să mă iubeşti…
Şi amândoi ne-am jucat;
Iubirea este uşoară la tineri!
Viaţa noastră era împreună.
În timp ce lumea dispare
În trecut,
Eu te pierd pentru totdeauna.
Sunt doar o cochilie goală
Cu nimic pentru ziua de mâine;
Sunt aici să înfrunt tristeţea!
Visul pe care am navigat era foarte departe …
Trebuie să dăm puţin din dragostea interioară!
Nu să o iei toată
Şi să mă priveşti cum cad…
Am ajuns să te iubesc,
Te-am făcut să mă iubeşti…
[Instrumental]
Deci, cuvântul este “adio”…
Nu contează cum curg lacrimile:
S-a terminat.
Şi inima mea trăieşte singură:
Nu pot crede că ai nevoie de mine,
Când s-a terminat.
Şi nu-l putem lua acasă,
Focul ce ardea
Când totul în jur se schimba...
Visul pe care am navigat era foarte departe !
Trebuie să dăm puţin din dragostea interioară!
Dragostea interioară...
Dragostea interioară...