Zi după zi, singur pe deal
omul cu rânjetul nebun
se ţine încă bine
Dar nimeni nu vrea să-l ştie
Toţi pot vedea că-i doar un nebun
şi el nicicând nu dă vreun răspuns
Dar nebunul de pe deal
vede soarele coborând
iar ochii din capul său
văd lumea cum se învârte...
Pe drumul său, cu capul în nori,
omul cu o mie de voci
vorbeşte tare şi clar
Dar nimeni nu îl aude pe el
sau sunetul pe care-l face
iar el nici că îşi dă seama...
Dar nebunul de pe deal
vede soarele coborând
iar ochii din capul său
văd lumea cum se învârte...
Şi nimeni nu pare să-l placă
Ei pot spune ce-are el de gând
şi niciodată n-arată ce simte
Dar nebunul de pe deal
vede soarele coborând
iar ochii din capul său
văd lumea cum se învârte...
Ohh, ohh
de jur împrejur, împrejur, împrejur, împrejur...
El nu-i ascultă pe ei
El ştie că ei sunt nebuni
Ei nu îl plac...
Nebunul de pe deal
vede soarele coborând
iar ochii din capul său
văd lumea cum se învârte...
Ohhh...
de jur împrejur, împrejur, împrejur...