Zi după zi,
singur pe deal,
omul cu rânjetul nebun se ţine bine
dar nimeni nu vrea să-l ştie,
cu toţii-l cred nebun
iar el nici nu dă un răspuns...
Dar nebunul de pe deal
vede soarele apunând
iară ochii din cap
văd cum lumea s-a sucit...
Şi mai apoi
cu capu-ntr-un nor
omul cu mii de voci vorbeşte-atât de tare
dar nimeni nu îl aude
cu sunetul pe care-l face
şi nici că pare să-şi dea seama...
Dar nebunul de pe deal
vede soarele apunând
iară ochii din cap
văd cum lumea s-a sucit...
Şi nimeni nu îl iubeşte;
ei nu văd ce are de gând,
dar nici el n-arată ce simte...
Dar nebunul de pe deal
vede soarele apunând
iară ochii din cap
văd cum lumea s-a sucit...
Ooooh
Jur-împrejur, jur-împrejur...
Şi nici el nu îi ascultă;
Îi ştie că sunt nebuni
şi nu îl iubesc...
Dar nebunul de pe deal
vede soarele apunând
iară ochii din cap
văd cum lumea s-a sucit...
Oooh,
jur împrejur, jur împrejur...