Ce erau toate acele vise pe care le împărţeam
Acei mulţi ani în urmă?
Ce erau toate acele planuri ce le făcusem şi acum
Au rămas pe marginea drumului?
În spatele nostru, pe marginea drumului?
Mai mult decât prieteni, mereu am promis,
Pentru că prietenii vin şi pleacă,
Oamenii se schimbă, ca totul de altfel,
Vroiam să îmbătrânesc,
Doar vroiam să îmbătrânesc.
Strecoară-te lângă mine,
Sunt doar o fiinţă umană,
Îmi voi asuma vina,
Dar la fel,
Acesta nu sunt eu.
Vezi?
Crede-mă,
Sunt mai bun decât asta,
Nu mă părăsi atât de rece,
Sunt îngropat sub pietre,
Vreau doar să mă ţin,
Ştiu că merit iubirea ta.
Ajunge,
Nu gândesc,
Există aşa un lucru.
Acum este vina mea,
O dată ce am prins o boală în oasele-mi,
Cât de mult doare să te las aici,
Cu copii, singură,
Doar nu-mi da drumul.
Ajută-mă să mă văd pe mine însumi.
Pentru că nu mai înţeleg,
Privind dinlăuntru,
De la fundul unei fântâni.
E iad,
Urlu,
Dar nimeni nu m-aude înainte ca să dispar,
Şopteşte-mi la ureche,
Dă-mi ceva să pot crea un ecou
În urechea viitorului meu necunoscut.
Dragul meu
Sfârşit
Se apropie,
Sunt aici,
Dar nu pentru mult timp.