Alo, iubita mea, te deranjez?
Aş vrea să-ţi spun ceva, dar nu se poate,
Decât dacă e vreme să te văd,
Te-aştept la ceas, la Universitate.
Doresc să-ţi spun ceva neapărat.
Alo, m-auzi? Te-aştept la ora şase,
Acolo unde toţi suntem frumoşi,
Iar voi cu toatele sunteţi frumoase.
Eu am să port o floare la rever,
Te rog să porţi şi tu o floare-n mână,
Te-aştept la şase, nu cumva să uiţi,
În niciun caz, nimic nu se amână.
Alo, iubirea mea, iubirea mea,
Te-aştept la gară şi te-aştept acasă,
Te-aştept în Univers, pe-o canapea,
Te-aştept la Marea Neagră pe-o terasă.
Alo, m-auzi? Nu-nchide, dă-mi răspuns.
Nu mă cunoşti, precum nici eu pe tine,
Dar eu te-aştept la şase şi la opt,
La cinci, la unu, când îţi va fi bine.
Voiam să-ţi spun că nu te mai aştept
Şi telefonul zace-n furca-nchisă.
Am fost sinucigaşul ce-a-ncercat
Norocul lui cu cea din urmă fisă.