Când nu mai știi unde să mergi,
Du-te unde ți-e cel mai frică,
Lucrurile pe care nu le poți schimba
Sunt cele care în cele din urmă te schimbă,
Ți-am promis că o să fac totul pentru tine,
Dar nu am putut să te fac fericită,
Și dacă vei fi cineva fără mine,
Te rog, niciodată să nu fii ce te-au făcut ei să fii,
Și trece o zi și nu te văd,
Trec două și te pierd,
Dacă dai pagina, nu te mai citesc.
Mi-e dor de tine,
Chiar dacă eu te-am alungat,
Uneori nu știu ce vreau,
Cum o să te iubesc,
Găsești scuze,
Eu care mereu te-am așteptat,
Ce-i rău e că tu ești focul,
Iar mie mi-e teamă să ard.
Iubește-te până când uiți de ce n-o făceai,
Uită totul mai puțin bucuria,
Un non-sens care să-ți zică "trăiește" și să-mi zici "viața mea",
Îmi spui "vino" și nu-mi arăți pe unde să merg,
Ți-ai irosit timpul după cum vezi tu,
Dar binele niciodată nu va veni imediat
Și acum că nu mai rămâne timp,
Îmi vine să-ți zic,
Că tu mereu m-ai iubit cum n-am făcut-o eu,
Că ce doare nu e să pleci,
Ci să-ți dai seama târziu că puteam să rămân când ea nu,
Dacă iubirea poate totul,
Problema mea a fost că mereu am crezut că voi putea să cuceresc iubirea,
Și cum o să te cunosc,
Dacă mereu am trăit cu mine,
Și cel care mă cunoaște cel mai puțin în realitate sunt eu.
Mi-e dor de tine,
Chiar dacă eu te-am alungat,
Uneori nu știu ce vreau,
Cum o să te iubesc,
Găsești scuze,
Eu care mereu te-am așteptat,
Ce-i rău e că tu ești focul,
Iar mie mi-e teamă să ard.
Și ce-i rău e să te gândești prima oară,
Că poate fi ultima dată
Și ironia de a mă vedea fugind,
Doar fugind în siguranță de pașii mei,
Duc o viață iubindu-te, oferind, așteptându-te,
Oferind la fel fără să-mi pese de suferință,
A fost greu să pot să-mi dau seama
Că pentru tine nu contez atât de mult.
Mi-e dor de tine,
Chiar dacă eu te-am alungat,
Uneori nu știu ce vreau,
Cum o să te iubesc,
Găsești scuze,
Eu care mereu te-am așteptat,
Ce-i rău e că tu ești focul,
Iar mie mi-e teamă să ard.