Lumea mea este ca un râu, pe cât de întunecat pe atât de adânc,
Noapte după noapte trecutul se strecoară şi îmi ia tot somnul,
Zilele mele sunt exact ca un şuvoi nesfârşit de gol pentru mine,
Umplut doar de momentele efemere ale amintirilor ei.
Dulci amintiri
Dulci amintiri
Ea s-a strecurat din nou în liniştea viselor mele azi noapte,
Rătăcind din cameră în cameră, ea aprinde fiecare lumină
Râsul ei se strecoară ca apa din râu spre mare,
Şi sunt măturat de tristeţe, agăţat de amintirile ei.
Dulci amintiri
Dulci amintiri