Ea era mai frumoasă ca el
Dar mai scundă niţel
Decît el...
El era mai înalt decît ea,
Mai deştept decît ea,
Da' nu prea...
Cînd deschidea seara uşa
Nu putea şti niciodată, deşi
Ar fi trebuit să se-obişnuiască
De-atîta timp....
Aceeaşi surpriză !
Cineva i-a şi zis "E un vis,
N-o sa iasă, precis,
Cum vrei tu...
Chiar şi-acum, cînd mai crezi ce mai crezi,
N-am să-ţi aduc dovezi
Cum vrei tu !"
El n-a răspuns la-ntrebare
Însă pe-acasă venea aşa rar
Că era imposibil,
Iar ea mai lipsea
Şi mereu promitea
O nouă surpriză...
Aşa că într-o zi ea i-a zis
"Nu minţi, ştiu precis
Ce-o să-mi spui !"
El a stat, apoi s-a ridicat,
A zis doar că-i păcat
Şi-a plecat...
Ea l-a privit amuzată,
El tot mai rar în oglindă privea
Şi cînd se uita
Nu-şi putea explica
Cum s-a putut întîmpla...
Era o surpriză !