Știu, suspectez totul chiar și când nu spui nimic,
Recunosc fiecare dintre minciunile tale,
Ar trebui să știi măcar atât:
Tu, tu ești umbra întunecată a inimii mele
dintotdeauna, dar sunt a ta pentru că
ești totul și nimicul meu,
mereu îți voi aparține.
(refren)
Îți pun în palmă inima aceasta a mea,
Apoi poți s-o arunci în praf și în cenușă,
Iar în acel moment gândește-te la noi și calcă peste ea la final,
Ai zdrobit totul în mine, oricum.
Știu, îmi acoperi cerul cu nori și îl înseninezi
oricând îți dorești asta,
și îmi aduci durerea ca pe un dar împachetat.
Tu, tu ești umbra întunecată a inimii mele
dintotdeauna, dar sunt a ta pentru că
ești totul și nimicul meu,
mereu îți voi aparține...