Sub cerul Parisului
Un cântec îşi ia zborul,
El s-a născut azi
În inima unui băiat.
Sub cerul Parisului
Se plimbă îndrăgostiţi,
Fericirea lor se clădeşte
Pe un văzduh făcut pentru ei.
Pe Pont de Bercy
Stă un filozof.
Doi muzicieni, câţiva gură-cască
Şi apoi oameni cu miile
Vor cânta până seara
Imnul unui popor îndrăgostit
De vechiul lui oraş.
În apropiere de Notre Dame
Poate că se urzeşte o dramă,
Da, însă în Paname*
Totul se poate rezolva.
Câteva raze
Pe cerul verii,
Acordeonul
Unui marinar,
Speranţa înfloreşte
Pe cerul Parisului.
Sub cerul Parisului
Curge un fluviu voios
Ce-i adoarme în noapte
Pe vagabonzi şi pe săraci.
Sub cerul Parisului
Păsările bunului Dumnezeu
Vin din lumea întreagă
Pentru a vorbi unele cu altele.
Şi cerul Parisului
Are secretul său,
De douăzeci de secole el e îndrăgostit
De insula noastră Saint-Louis,
Când ea îi zâmbeşte
El îşi pune costumul albastru.
Când plouă desupra Parisului
Este din cauză că el e trist.
Când el este foarte gelos
Pe milioanele lui de amante
El dezlănţuie asupra noastră
Tunetul său bubuitor.
Dar cerul Parisului
Nu e crud pentru mult timp,
Pentru a fi iertat
El ne dăruieşte un curcubeu.