Sonet [Portuguese translation]

E-o noapte udă, grea, te-neci afară.

Prin ceață – obosite, roșii, fără zare –

Ard, afumate, triste felinare

Ca într-o crâșmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...

Șivoaie-n case triste inundară –

Ș-auzi tușind o tusă-n sec, amară –

Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă,

Ori ca Verlaine, topit de băutură –

Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu pași de-o nostimă măsură,

Prin întunerec bâjbâiesc prin casă,

Și cad, recad, și nu mai tac din gură.