Deci iată care e chestia: am început ca prieteni,
Era mişto, dar era o prefăcătorie,
Da, da, de când ai plecat.
Eşti dedicat, nu te-ai grăbit,
Nu a durat mult până te-am numit al meu,
Da, da, de când ai plecat.
Şi tot ce mă puteai auzi spunând
Era: închipuie-ţi pe mine cu tine,
Asta e tot despre ce puteam vorbi.
Dar de când ai plecat,
Pot respira pentru prima oară,
Mă mişc înainte, da, da,
Mulţumită ţie, acum obţin ce vreau,
De când ai plecat.
Cum să-ţi explic - mă necăjeşti,
Chiar am crezut în acel stupid cântec de dragoste,
Da, da, de când ai plecat.
Cum se face că niciodată nu te auzeam spunând
"Vreau doar să fiu cu tine?"
Presupun că niciodată nu ai simţit aşa.
Dar de când ai plecat,
Pot respira pentru prima oară,
Mă mişc înainte, da, da,
Mulţumită ţie, acum obţin ce vreau,
De când ai plecat.
Ţi-ai primit şansa, ai dat-o în bară,
Ochii care nu se văd se uită.
Închide-ţi gura, pur şi simplu nu pot suporta,
Din nou, din nou, din nou şi din nou.
De când ai plecat (de când ai plecat),
Pot respira pentru prima oară,
Mă mişc înainte, da, da,
Mulţumită ţie, (mulţumită ţie)
Acum obţin, obţin ce vreau.
Pot respira pentru prima oară
Mă mişc înainte, da, da,
Mulţumită ţie, (mulţumită ţie)
Acum obţin, (obţin)
Ar trebui să ştii că (ar trebui să ştii) că obţin
Obţin tot ce vreau.
De când ai plecat,
De când ai plecat,
De când ai plecat.