Îmi amintesc,
Frunzele cădeau în St. Germain.
Era un noiembrie rece,
Tu ai plecat şi eu am avut un vis:
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu ce sunt
Acolo, pe-un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cât am încercat
Să nu mai spun încă o minciună.
Toţi ştiu că-n cele din urmă
Voi găsi un tărâm secret.
Am nevoie de tine, te simt,
Nu pot trăi atâta timp fără tine.
Ştiu că ne-am despărţit.
Voi rămâne în acest oraş, căci mi-e tare dor de tine.
Îl simt, vorbesc serios,
Acel secret pe care-l voi dezvălui.
Şi, privind înapoi, văd că toată dragostea mea
A trebuit să eşueze, dar mi-e tare dor de tine.
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu ce sunt
Acolo, pe-un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cât am încercat
Să nu mai spun încă o minciună.
Toţi ştiu că-n cele din urmă
Voi găsi un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu ce sunt
Acolo, pe-un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cât am încercat
Să nu mai spun încă o minciună.
Toţi ştiu că-n cele din urmă
Voi găsi un tărâm secret.
Am nevoie de tine,
Te simt.
Nu pot trăi atâta timp fără tine,
Căci mi-e tare dor de tine.
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu că-n cele din urmă
Voi găsi un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu ce sunt
Acolo, pe-un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cât am încercat
Să nu mai spun încă o minciună.
Toţi ştiu că-n cele din urmă
Voi găsi un tărâm secret.
Nimeni nu ştie cine sunt,
Poate tu vei înţelege.
Toţi ştiu ce sunt
Acolo, pe-un tărâm secret.