Din când în când îmi dau seama
că încă te iubesc
ca pe un păcat
îl ascund
cu aceleași priviri
Dar în suflet, cascade
de aceleași melancolii
și secrete deșerturi
cu focul din tine.
Dacă mă atingi ușor cu luna
cad stins spre tine
brațele tale ceruri albastre
ca să zboare, ca să înțeleg, ca să fug, ca să uit.
Dacă mă atingi ușor precum vântul
rămân să trăiesc alături de tine
apoi te duc de mână
unde apa știe de munți
zăpada topită știe de noi
Din când în când mă urmezi
printre picături pe ferestre
in timp ce te faci mică
întoarcere clară
peste roșul unui far.
Dar se întoarce cu mintea
unde apa știe de izvor
unde e frumos, naște ziua cu focul din tine
Dacă mă atingi ușor cu luna
cad epuizat spre tine
brațele tale ceruri albastre
ca să zboare, ca să înțeleg, ca să fug, ca să uit.
Dacă mă atingi ușor precum vântul
rămân să trăiesc alături de tine
apoi te duc de mână
unde apa știe de munți
zăpada topită știe de noi