Văd urmele paşilor tăi, ele duc către întuneric
Ploaia cade uşor din norii tăcuţi
Nu simt decât ceaţa, frigul mă cuprinde,
Oare te voi revedea?
Sunt în căutarea ta şi te voi găsi,
Ceaţa mă învăluie, ne-am rătăcit deja?
Şi-ţi simt dorinţa de departe,
O mare de întuneric,
O mare de întuneric
Toate lacrimile le-am vărsat pentru tine,
La orizont se află un înger de gheaţă,
Frigul din mine readuce adevărul la lumină,
Iar lumea mea se destramă din cauza ta
Toate cântecele noastre stinse pentru totdeauna
Strălucirea din ochii tăi îmi luminează noaptea,
Îmi sfâşie sufletul cu fiecare privire,
Iar lumea mea se destramă din cauza ta.
Singurătatea mă călăuzeşte, luna îmi arată calea,
De aceea alerg către întuneric fără vreo ţintă,
Mâinile îmi sunt atât de reci, vreau să te ating,
Însă sunt singură
Închid ochii, vântul mă îngheaţă
Nu voi fi acolo niciodată, m-ai pierdut
Prin întunericul nopţii eterne, mă îndrept
Către orizont