Dimineţile trec şi arată la fel
când dragostea intră în cotidian
nu eram făcuţi să trăim împreună
iubindu-ne nu e de ajuns
E amuzant - ieri eram plictisiţi
şi abia de ne găseam
cuvinte să vorbim de vremea rea
şi acum că trebuie să mergem,
avem atâtea lucruri de făcut
care sunt prea importante pentru aşa puţin timp
Ne-am iubit aşa cum ne-am despărţit
simplu, fără să ne gândim la mâine
La mâinele care mereu vine prea repede
La "la revedere"-le ce uneori se-ntâmplă puţin cam prea bine
Facem ce avem de făcut, ne jucăm rolurile
ne privim reciproc, râdem, ne dăm în spectacol
mereu uităm câte ceva
nu e uşor să spui adio unul altuia...
Şi ştim prea bine că mai curând sau mai târziu,
poate mâine sau poate diseară,
vom spune că totul nu e încă pierdut.
din acest roman neterminat vom face o poveste
dar suntem prea bătrâni să mai credem asta...
Ne-am iubit aşa cum ne-am despărţit
simplu, fără să ne gândim la mâine
La mâinele care mereu vine prea repede
La "la revedere"-le ce uneori se-ntâmplă puţin cam prea bine
Romeo, Julieta şi toţi ceilalţi
în inima cărţilor, dorm în pace
o simplă poveste ca oricare
e cea care niciodată nu se va scrie
Hai, măi fată, avem de mers
şi să ne lăsăm amintirile aici
Vom merge afară împreună dacă vrei
şi când ea ne va vedea împreună,
patroana cafenelei
ne va spune încă "bună, porumbeilor"
Ne-am iubit aşa cum ne-am despărţit
simplu, fără să ne gândim la mâine
La mâinele care mereu vine prea repede
La "la revedere"-le ce uneori se-ntâmplă puţin cam prea bine