Noaptea simt răceala singurătăţii mele,
Frigul care-mi cuprinde inima,
Secându-mă de forţa de a mai lupta,
Doar ca să respir această suferinţă.
Spune-mi de ce,
De ce trebuie să port această cruce,
Atât de grea pentru sufletul meu?
Te rog, înconjoară-mă cu dragostea ta
Eu sunt cea care păstrează inima lui,
Am fost trimisă să am grijă de bunătatea lui
Niciodată nu voi uita dragostea lui,
Niciodată nu voi uita lumina
Care strălucea în ochii lui.
Lasă-mă să-mi iau zborul, lasă-mă să fiu liberă,
Să pot rămâne cu el dincolo de această viaţă
Să alerg de-a lungul cerului,
Lasă-mă să văd soarele din nou.
Lasă-mă să mor,
Dă-mi lumina
Aştept ca moartea să-mi bată la uşă, să mă elibereze de durere,
De tristeţea pe care o simt în timpul nopţii
Lasă-mă să mor,
Dă-mi lumina
Aştept ca moartea să-mi bată la uşă, să mă elibereze de durere,
De tristeţea pe care o simt în timpul nopţii, pentru totdeauna
În fiecare zi visez la lumina soarelui în camera mea întunecată
Vreau să găsesc un motiv,
Să-mi justific motivul de a supravieţui
În toată durerea asta
Spune-mi de ce,
De ce trebuie să port această cruce,
Atât de grea pentru sufletul meu?
Te rog, înconjoară-mă cu dragostea ta
Lasă-mă să mor,
Dă-mi lumina
Aştept ca moartea să-mi bată la uşă, să mă elibereze de durere,
De tristeţea pe care o simt în timpul nopţii
Lasă-mă să mor,
Dă-mi lumina
Aştept ca moartea să-mi bată la uşă, să mă elibereze de durere,
De tristeţea pe care o simt în timpul nopţii
Lasă-mă să mor,
Dă-mi lumina
Aştept ca moartea să-mi bată la uşă, să mă elibereze de durere,
De tristeţea pe care o simt în timpul nopţii