Atâtea lucruri sunt frumoase pe Pământ
Dar altele mă dor, parcă n-ar fi la locul lor,
De-aceea aș dori, măcar pentru o zi
Să le pot îndrepta, de voia mea, așa:
Să pot goni de pe întinse mări
Furtuni ce-ntunecă albastre zări,
Și peștii hulpavi ce i-aș întâlni
Să-i schimb în peștișori mici, aurii.
Să pot Sahara să o fac grădini,
Albi trandafiri să fac din mărăcini
Și când aș număra până la trei
Să pot preface ulii-n porumbei!
Porumbei!
Să schimb soldații-n jucării
S-aud râs de copii urcând spre cer, în simfonii,
Oriunde-aș fi să șterg al urii vechi hotar,
Și-orice cuvânt amar să-l scot din dicționar.
Să pot ca-n basme zmeii urâcioși
Să îi prefac pe loc în Feți-Frumoși,
Pe toți bătrânii-n tineri să-i preschimb
C-au fost, dar făr' să cer nimic în schimb.
Aș mai vrea să pot încă ceva:
Dac-altă fată ți-ar plăcea cândva,
Să fac așa încât să n-o-ntâlnești
Ca-n veci doar pe mine să mă iubești!
Să mă iubești!
Aș vrea, în fiecare zi
S-aud râs de copii, urcând spre cer în simfonii,
Oriunde-aș fi, să șterg al urii vechi hotar,
Și-orice cuvânt amar să-l scot din dicționar.
Să mă iubești aș vrea în fiecare zi
S-aud râs de copii, urcând spre cer, în simfonii,
Oriunde-aș fi, să șterg al urii vechi hotar,
Și-orice cuvânt amar să-l scot din dicționar.