Odată am fost un tânăr cowboy decent,
Am călătorit în fiecare zi.
În fiecare noapte în crâșmă,
Mă matoleam ca să-mi alung grijile.
Dar din ziua-n care am cunoscut-o pe Rosie a mea,
Mă simt ca un alt om.
Mereu o voi iubi,
Nicicând nu o voi părăsi,
Făcând tot ce-mi stă-n puteri.
Oh, Rosita, nu am știut niciodată
Că te-aș putea iubi așa cum o fac.
Oh, Rosita, în toată viața mea
Nu a existat niciodată o femeie ca tine.
O, Rosita, visează-mă într-un vis
Și voi fi aici pe veci bărbatul tău.
Mereu te voi iubi,
Nicicând nu te voi părăsi,
Făcând tot ce-mi stă-n puteri.
Când o să mă însor cu dulcea mea Rosie,
Ea va fi îmbrăcată în alb.
Aud sunând clopotul bisericii,
Apoi o iubesc toată noaptea.
Nu, pentru mine nu mai există certuri
Acum, că sunt un om mai înțelept.
Mereu o voi iubi,
Nicicând nu o voi părăsi,
Făcând tot ce-mi stă-n puteri.
Oh, Rosita, nu am știut niciodată
Că te-aș putea iubi așa cum o fac.
Oh, Rosita, în toată viața mea
Nu a existat niciodată o femeie ca tine.
O, Rosita, visează-mă într-un vis
Și voi fi aici pe veci bărbatul tău.
Mereu te voi iubi,
Nicicând nu te voi părăsi,
Făcând tot ce-mi stă-n puteri.
Mereu te voi iubi,
Nicicând nu te voi părăsi,
Făcând tot ce-mi stă-n puteri.