De fiecare dată când mă-ntrebi
ce, când, cum şi unde,
îţi răspund mereu
poate, poate, poate
Şi aşa se duc zilele
iar eu, eu sunt fără speranţă
şi tu, tu răspunzi mereu
poate poate, poate...
Îţi pierzi timpul
gândind, gândind
pentru ceea ce vrei cel mai mult;
până când, până când?
Şi aşa se duc zilele
iar eu, eu sunt fără speranţă
şi tu, tu răspunzi mereu
poate poate, poate...
Şi aşa se duc zilele
iar eu, eu sunt fără speranţă
şi tu, tu răspunzi mereu
poate poate, poate...
Îţi pierzi timpul
gândind, gândind
pentru ceea ce vrei cel mai mult
până când, până când?
Şi aşa se duc zilele
iar eu, eu sunt fără speranţă
şi tu, tu răspunzi mereu
"poate poate, poate...
poate poate, poate..."