E boala secolului,
E boala după care tânjim,
Singuri la sfârşitul concertului,
Prindem ultimul autobus spre casă.
America corporatistă se trezeşte,
Coffee Republic şi checurile,
Deschidem zăvorul porţii,
A gropii ce o numim casă.
Protejeaza-mă de ce-mi doresc,
Protejeaza-mă, protejeaza-mă.
Poate suntem victimele destinului,
Îţi aminteşti când sărbătoream,
Beam şi fumam iarbă până târziu,
Şi acum suntem singuri-singurei.
Clopotele de nuntă nu vor cânta,
Când ambii suntem vinovaţi de crimă,
Şi ambii condamnaţi la închisoare,
Şi singuri-singurei.
Protejeaza-mă de ce-mi doresc,
Protejeaza-mă, protejeaza-mă.
Protejeaza-mă de ce-mi doresc,
Protejeaza-mă, protejeaza-mă.
Protejeaza-mă de ce-mi doresc,
Protejeaza-mă, protejeaza-mă.
Protejeaza-mă de ce-mi doresc,
Protejeaza-mă, protejeaza-mă.