(Dragonu)
E prima zi de primăvară, ultima zi de iarnă,
Natura e o taină, se îmbracă cu o haină
De flori; nuanțe, culori, privighetori,
Rațe sălbatice, berze, cocori
Planează pe sol, fac cuiburi, se-ntorc din țările calde,
Și nucul înmugurește, vorbește cu vântul,
Slăvind pe Dumnezeu că le-a facut cu cuvântul.
Râul udă și grâul,
Albina zboară; propolis, ceară, din zori până-n seară;
Omul muncește și ară, muncește și are,
Nu concepe să ceară. E primavară.
Dacă eram Enescu1 scriam cheia sol
Pe un solfegiu la major, arpegiu' meu de dirijor
Și comandam la un tenor un solo cutremurător,
Poc brrrrrap, e Haarp Cord!
Refren: (Dragonu)
Primavară, cât te-am așteptat!
Toată iarna asta ce-a trecut
Am cam stat înghețat.
De-abia așteptam să înflorești,
De-abia așteptam să mă bucur că ești
Aproape! Cu o mie de flori, într-un covor multicolor,
Plin cu bujori și arbori, pe câmpii cu-ale lor,
În timp ce soarele galben sclipește din nori.
(Chimie)
E prea belea deja, prea belea deja... (x4)
Când viața îmi dă lămâi, iau o apă plată,
Fac o limonadă, beau o ciocolată caldă,
Niște cafele, acadele, caramel, bombonele,
Lapte cu miere, vanilie-n aprilie;
Stau cu-n bătrân sub un salcâm,
Rulăm tutun cu aromă de căpșuni.
Fum gros în cătun, copiii joacă pe drum,
Seara se lasă pe deal și se presară pe sat...
E prea belea deja, e un covor de flori...
E prea belea deja, stejarii ajung la nori,
Salbe albe, dalbe, le poartă ca podoabe
Puradeii, gura leului, ce plante minunate!
Primăvară, cât te-am așteptat,
Toată iarna asta în care-am înghețat.
Zic adio, căciuli, ne vedem de Crăciun,
Adio, geacă șucară, cu glugă cu puf!
(Refren)
1. George Enescu, Romanian child prodigy and composer