Prieten drag,
Ne cunoaştem de-o viață.
De ani şi ani, lângă mine te ştiu.
Mi-ai dat mereu un surâs, o povață,
Şi-n ceasul greu,
Mi-ai fost sprijinul viu.
Prieten drag,
Ce-mi aperi drumul în tăcere !
M-ai însoțit la fericire şi durere.
Te chem din nou
Stând cu gândul de vorbă.
La ceas târziu, să mă ierți dacă-ți scriu.....
Îți aminteşti?
Ne întrebam adesori "Ce e iubirea?"
Tu ma ascultai,
Şi ţi-ascultăm la rândul meu... destăinuirea :
"Iubirea? Da.. E doar un vis îndepărtat,
Prea-ndepartat ... un vis frumos...
Chiar prea frumos să poată fi adevărat."
Prieten drag,
Iubirea nu e așa departe.
De ani şi ani,
Tăcerea noastră ne desparte...
Dar dacă tu crezi şi-acum
Că iubirea e un simplu vis,
Să mă ierți că ți-am scris...