Pour la vie [Romanian translation]

Era sfârşit de iunie când am plecat,

Ne-am strâns mâinile, ne-am îmbrăţişat,

Unul pentru toţi şi toţi pentru unul

Şi fiecare şi-a urmat drumul.

Ne era la fel de frică tuturor,

Cu mâna pe inimă am dat glas jurămintelor,

Că ne vom revedea mai devreme de zece ani,

Ne-am revăzut, dar momentan...

Rar unii la alţii ne invităm,

Chiar dacă adesea ne evităm,

Ne spunem: "Desigur, îmi amintesc!"

Dar mai uităm, aşa-i firesc...

Asta nu ne-a amărât

Ştim bine că nu se poate face mai mult de-atât.

Asta-i viaţa, asta-i viaţa,

Este viaţa care ne schimbă

Şi de-a valma plimbă

Toate ideile noastre măreţe despre tot.

Asta-i viaţa, asta-i viaţa,

E viaţa care dă sentinţe iute

Care ne urzeşte cute

La colţul ochilor şi-al inimii...

La ce ne foloseşte să mergem împotrivă?!

E pierdere de vreme,

Iar când privim la ora fugitivă

Brusc ştim şi-ncepem a ne teme...

Sunt unele care-au făcut copii,

Sunt altele ce-au zis: "Te-aştept, bebe, să vii!"

Cu toţii am iubit femei

Şi-atraşi ne-am mai simţit, ehei!

Am devenit toţi oameni de carte

În cartierul nostru sau mai departe,

Fireşte că un timp nu ne-am mai văzut,

Dar asta nu înseamnă "timp pierdut."

În fel şi chip ne-am poreclit,

Ne-am trezit unul în braţele altuia,

N-am îndrăznit să spunem "nu", neclintit,

Am spus "da" când nu trebuia.

Asta nu, nu ne-a oprit,

Am continuat de ne-am iubit...

De dragul vieţii, de dragul vieţii,

De dragul vieţii care ne schimbă

Şi de-a valma plimbă

Toate ideile noastre meschine despre tot.

De dragul vieţii, de dragul vieţii,

De dragul vieţii care dă sentinţe iute,

Care ne urzeşte cute

La colţul ochilor şi-al inimii.

Nu-i nevoie să imiţi alte vieţi,

Nu-i de niciun ajutor,

Cu fiecare zi ce trece înveţi

Că poţi să joci fără să fii actor.

La ce-ţi foloseşte să mergi împotrivă?!

Nu-i de niciun ajutor.

Cu fiecare zi ce trece înveţi

Că ne urmăm cu toţii destinul de drumeţi.