O molie într-un fluture
Și o minciună
in cel mai dulce adevăr
Sunt atât de speriat de viață
Încerc..
Să pronunț numele tău, dar sunt...
Amuțit de frica de a muri încă o data în inima ta
Văd anotimpurile schimbându-se
În inima acestei toamne cad
Cu frunzele din copaci
Mă prefac mort
Să îmi ascund inima
Până când lumea pleacă și întunericul dispare
Plâng...
Precum Dumnezeu plânge ploaie
Și sunt la un pas distanță de sfarșitul acestei zile
Văd motivele schimbându-se
Și în căldura trecutului mă târăsc
Ars de rușine
Mă prefac mort
Să îmi ascund inima
Până când lumea pleacă și întunericul dispare
Rămân mort
Până când îmi vei acoperi rănile și spui adio sorții
Înainte de a fi prea târziu...