Când tot ceea ce crezi
Se schimbă cu 180 de grade,
Iar noaptea, neînduplecată şi lacomă
Îţi stinge şi ultimul vis
Când cartea propriei vieţi
N-o mai poţi citi,
Ţelul propriei ambiţii
Încetează să mai existe.
Am avut totul - am pierdut totul
Însă în acest ceas
Voi renaşte!
Asemenea unui phoenix din cenuşă,
Mă voi înălţa!
Iar lururile care îmi păreau imposibil de atins,
Le voi vedea în faţa ochilor mei!
Dacă fiecare faptă a mea
Nu mă învaţă decât ce e durerea...
Şi fiecare moment în care fericirea e aproape în mâinile mele
Nu face decât să-mi hrănească disperarea
Când în oglindă
Nu te mai recunoşti,
Atunci uiţi de vechea viaţă
Şi o iei de la capăt.
Am avut totul - am pierdut totul
Însă în acest ceas
Voi renaşte!
Asemenea unui phoenix din cenuşă,
Mă voi înălţa!
Iar lururile care îmi păreau imposibil de atins,
Le voi vedea în faţa ochilor mei!
Asemenea unui phoenix din cenuşă,
Voi deveni mai mult decât am fost vreodată...
Şi voi căuta să ajung la stelele
Pe care înainte nu le vedeam.