E periculos să te apleci
când te gândești că Dumnezeu ți-a luat salutul.
E periculos să te apleci
de pe podul cel mai înalt, mai înalt decât omul.
Când îți simți viața lejeră
precum o foaie de hârtie velină,
ar ajunge doar un suflu de vânt
pentru a o duce departe, departe...
E periculos să te apleci
pe poarta întredeschisă a conștiinței tale.
E periculos să te apleci
pe caietele decolorate ale adolescenței tale
pe care le umpleai cu clare de lună
și cu proiecte de viitor,
și de nopți reușind a avea vise pentru a zbura ...
E periculos să te apleci
de la al douăzecelea etaj al sentimentului tău.
E periculos să te apleci în timp ce trenul merge, merge cu viteză,
peste flancurile aurii ale zorilor,
mai aproape de porțile Romei,
în timp ce simți că se
freacă mai tare
sutanele morții.
(×2)
E periculos să te apleci
pe aceste fraze stupide ale acestui cântec
în timp ce ai fi vrut să simți pentru o clipă respirația unui prieten care înțelege contextul,
în timp ce ziua naște și moare...