[Intro]
Să m-auzi și înțelegi că vreau să iubesc
Doresc să știu de ce-s aici!
Spune-mi, de ce-s aici?
Singură, ascunsă sub umbrelă umblu
Te rog, să nu râzi,
Că acum merg să lucru
Cu moralul la pământ.
[Strofa I]
Și uneori mă simt la circ
Că mă tot împiedic,
E prea rapid și mi-e de-ajuns
Și am să-ncep de-acum
Ce-ai să-mi spui?
Hai, zi, ce-ai să îmi spui?
[Refren]
Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.
Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.
[Strofa a II-a]
Cedez, cât să mai spun?
Arde, înțeapă, mi se umple capul
Și-s mai rău ca pân-acum.
Eu continui a zâmbi
Ei spun că-s în paradis,
Te rog, nu mă minți!
Am zis, nu mă minți!
Mi-e deja prea mult.
[Refren]
Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.
(Mult prea mult) Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.
[Strofa a III-a]
Toate luminile și haosul din jurul meu
Mă orbesc, sunt beată de iubire și cred că eu
Aș da totul, mai puțin ce e-n lumea ta,
Aș muri așa cum trăiam când cortina cădea,
Visul cel visat este puțin cam ciudat,
Dintre bine și rău, lasă timpul să mă aleagă
Ca o vază cu trandafiri a căror foi urmează să cadă
Viața mea vreau precum o stea să strălucească!
Iartă-mă pentru ziua în care nu ți-am mai vorbit,
Iartă-mă pentru momentele în care nu te-am mai privit.
O, iartă-mă că nu ți-am mai dat din timpul meu pierdut
Ca și pentru fiecare zi care a trecut.
Eu, eu vreau ca inima să explodeze și să trăiesc
Să sufăr, plâng, dansez până când cedez
Lângă tine Paris, Atena, Veneția, Harlem, Moscova
Că timpul contează doar atunci când va pleca.
[Refren]
Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.
Spune-ți ți-ți-ți-ți-ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție,
Spune-ți, spune-ți ție.