Păcat lyrics

Ea făcea cartofi prăjiţi

Ori arşi, ori nemaipomeniţi,

El ar fi gustat, dar ea nu-l invita...

Deşi ochii ei spuneau:

"Zi tu primul, că eu vreau !"

Încăpăţînată, gura ei tăcea...

Pe de altă parte, ştim

Că el chiar ţinea regim,

Deşi toţi credeau de fapt că el minţea...

Mintea lui era sucită,

O clătită învelită

Peste-un fel de amărîtă de peltea..

Ea, la fel, motan pufos,

Nu gîndea prea curajos,

În măsura-n care totuşi ea gîndea...

Şi-ntre zile fără rost,

Din prost către şi mai prost,

Ea-şi făcea curaj, iar el nu îndrăznea...

El visa la trupul ei,

Şi dintr-o mie de femei,

Bucată cu bucată o recompunea,

Ea trăgea aer în piept,

Strîngea din dinţi, ofta corect,

Se-ncuia în bibliotecă şi citea.

El şi-o închipuia în pat

Ca pe un drac împieliţat,

Cu iadu-n nări, da' dulce ca o acadea...

Ea, dacă adormea uşor,

Visa că el e senator

Şi că-n secret pe bani frumoşi o vizita.

Iar seara, la televizor,

Un reportaj cu nunta lor

Pentru a douăzecea oară se relua...

Şi separat, în dormitoare,

Se tot gîndeau unul la altul neîncetat...

Cînd se vedeau, din întîmplare,

Tăceau cu ochii-n jos, stingheri şi vinovaţi,

Şi niciodată, de nici o culoare,

Nici n-au vorbit, nici nu şi-au scris,

Doar s-au visat...