Sunt un baiat simplu,
Stau langa Bucur Obor,
Si am ceea ce se cheama
O cultura cam ca a tuturor
Sunt impacat cu mine,
Desi nu mi-a fost usor,
Dar de cand te stiu pe tine,
E cu totul altceva,
E de necrezut ce se intampla
Acum cu viata mea,
De cate ori te-ntreb „Ce mai faci?”
Imi spui cam asa:
Crede-ma, este inefabila constientizarea unui fapt inavuabil
si pregnant, luctuoasă proximitatea unui caracter exuviabil
si chiar patetica entropia discursului pregatit in prealabil
Aha, zic eu,
Ca sa te-nteleg,
Stau c-un dictionar in fata,
Asta nu-i viata
Hai incearca sa vorbesti normal,
Hai incearca sa te porti normal,
Hai incearca sa vorbesti normal,
Ai putea fi ideala,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la,
La la la la la la,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la
La la la la la la,
Pacat ca nu esti
Cred ca nu-i o scuza
Faptul ca ai terminat filologia,
Si apoi dupa o vreme
Dreptul si filozofia,
S-au ce studiezi acum in paralel
Istoria, greaca veche, ingineria,
genetica, matematica, fizica, biologia,
chimia, si chiromantia.
Dar tu-mi spui:
Cvasi-argumentarile tale sunt pur si simplu patibulare, paralogismul degenerand treptat in sofism, in timp ce deprecatia emasculata ei bine, denota o aprehensiune cel putin deplasata.
Aha, zic eu,
Ca sa te-nteleg,
Stau c-un dictionar in fata,
Asta nu-i viata
Hai incearca sa vorbesti normal,
Hai incearca sa te porti normal,
Hai incearca sa vorbesti normal,
Ai putea fi ideala,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la,
La la la la la la,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la
La la la la la la,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la
La la la la la la,
Pacat ca nu esti normala,
La la la la la la la la la la la
La la la la la la,
Pacat ca nu esti