În orașul în care
Oamenii s-au resemnat
E o fată care
Așteaptă un suflet curat
S-o iubească tare
Cum nimic nu a visat
Să o prindă de mână
Într-o iubire nebună
Fără minciună
Inimile s-au regăsit
În orașul adormit
Iubirea lor a reușit
Să treacă peste ziduri
Peste riduri
Și se iubesc ca-n prima zi
Noaptea încet acum se lasă
Peste orașul adormit
Gândul meu, la tine zboară
Și așa sunt fericit
Îți mulțumesc, tată
Că te-ai prins de mâna ei
Și ai cântat refrenul la chitară
Noaptea încet acum se lasă
Peste orașul adormit
E nemuritoare
Dragostea ce i-a cuprins
Și, de atunci, de mână
Au împlinit vis după vis
Cu zâmbete și lacrimi
Au desenat un cer senin
Într-o lume nebună
Mereu împreună
Fără minciună
Noaptea încet acum se lasă
Peste orașul adormit
Gândul meu, la tine zboară
Și așa sunt fericit
Îți mulțumesc, tată
Că te-ai prins de mâna ei
Și ai cântat refrenul la chitară
Noaptea încet acum se lasă
Peste orașul adormit
Ai mei mi-au arătat
Că dragostea rezistă
De asta îmi amintesc mereu când sunt tristă
Tu ține capul sus
Și ține sus și inima
Că iubirea n-a murit
În orașul adormit
Îți mulțumesc, tată
Că te-ai prins de mâna ei
Și ai cântat refrenul la chitară
Noaptea încet acum se lasă
Peste orașul adormit