Îmi ești aproape, strânge-mă în brațe,
Îți tot caut buzele.
La o stație rece a iernii
Vom uita de tot, vom uita de tot,
Nu ne vom mai căuta primăvara.
Poate că mai bine suntem singuri,
Nimeni nu ne va mai căuta.
Încălzindu-ne în focul iadului,
Nu o vom mai lua, nu o vom mai lua
Pe vechile noastre drumuri.
Glasul meu pur este ca de cristal,
Odinioară obișnuia să te ia cu el.
Dar acum este copleșit de tristețe,
Cântând în corzile sale reci,
Cântând în corzile sale reci.