O chitară cânta

Parcă văd marea de smarald, minunată,

Când în cale mi-ai apărut prima dată.

Valuri mii, raze mii șopteau

Valsul lor fără de grai,

Către zările aurii tu zâmbeai.

Și-o chitară cânta

Dinspre larg, de-undeva,

Glasul ei n-am să-l uit niciodată.

Tu, chitară, nu știi

Că pe strunele-ți vii

Mi-ai vestit dragostea

Ce-nflorea.

N-am să uit marea de topaz, înspumată,

Când noi doi ne-am plimbat pe țărm prima dată.

Adia briza în amurg,

Mângâind ca un balsam.

Cât de multe-aș fi vrut să-ți spun! Nu-ndrăzneam...

Și-o chitară cânta

Dinspre larg, de-undeva,

Glasul ei n-am să-l uit niciodată.

Tu, chitară, nu știi

Că pe strune-ți vii

Dorul meu de nespus

Mi l-ai spus.

N-am să uit marea de cleștar, argintată,

Când sfios noi ne-am sărutat prima dată.

Valuri mii, stele mii sclipeau,

Într-un joc fără sfârșit,

Și iubirii atunci i-am spus ”bun venit”.

Iar chitara cânta

Dinspre larg, de-undeva,

Glasul ei n-am să-l uit niciodată.

Tu, chitară, nu știi

Că pe strunele-ți vii

Visul nostru curat

L-ai cântat.